Păreri proprii despre mine şi tot ce se află în jurul meu…

Posts tagged ‘leapsa’

Leapşa de la pagina 34

Pfuuuu, ce urât din partea meaaa! Acum vreo lună, Andrei , mi-a pasat o leapşă şi am cam uitat de ea.

Mai nou sunt adepta unei vorbe din bătrâni, „mai bine mai târziu decât niciodată”. :))

Leapşa asta zice să copiez primele două fraze de la al doilea paragraf, de la pagina 34, din cartea pe care o citesc. Momentan citesc două cărţi în paralel. Una obligat, forţat („Moara cu noroc” de Ioan Slavici – o carte foarte urâtă) şi „Cişmigiu & Comp.”, „Bună dimineaţa, băieţi!” de Grigore Băjenaru care mi se pare pretty nice. O să scriu leapşa pentru ambele cărţi. Să vedem:

La „Moara cu noroc” zice aşa: „Bine, maică, zise Ana, dar dacă el ar începe să caute cîştig nelegiuit? E vorba şi de noi ; ar trebui să ne spună şi nouă ce face.”

Iar la cealaltă carte: „Peste trei zile, toţi elevii sunt obligaţi să vină cu şapcă şi număr la mâna stângă. Numărul puteţi să vi-l confecţionaţi la orice ceaprazărie.”

 

Cam asta a fost leapşa mea, scurt şi la obiect! Mai departe poa’ s-o ia cine vrea. GRATIS! :))

„Viaţa amoroasă” sau cum s-o traduce „love life”

Amicul Şerban , mi-a pasat o leapşă chiar drăguţă. Cică să descriu „love life”, aşa cum o văd eu, printr-un semn de circulaţie. După întregi analize şi discuţii cu diverse persoane am ajuns la concluzia că s-ar potrivi o grămadă de semne…

Dacă e să stau io să mă gândesc bine, se poate descrie prin semnu’ ăsta, dacă e o relaţie serioasă: (Copii). :)) Mai în glumă, mai în serios…: (animale). Dacă e vorba de o anumită categorie de femei, (am zis femei, nu curve, e de apreciat), s-ar potrivi acest semn: .

Acum dacă e să mă refer strict la mine, pfff, mi-e foarte greu să aleg un singur semn. 3 dintre ele sunt:

.

Exact: limitare, drum alunecos şi întoarcerea intrezisă. Adică până şi în chestia asta tre’ să existe o limită, altfel se ajunge la obsesie sau io mai ştiu ce alte lucruri. Drum alunecos… adică se poate termina totul foarte repede, există şi lucruri bune şi lucruri rele. Ultimul semn ar fi cel de „întoarcerea interzisă”. Din moment ce ai plecat, nu te mai poţi întoarce, cel puţin în cazul meu…

N-am respectat leapşa întocmai, am folosit mai multe semne de circulaţie dar sper să mi se ia în considerare „tema de casă” şi să nu mă pună Şerban s-o refac. 😀

Leapşa o poate prelua oricine, nu chinui pe nimeni să scrie obligat-forţat. :))

BYE! 😀

Gataa, gata! scriuuu!

Mda. Şerban şi lepşele lui! Nu că nu m-aş bucura că îmi dă de lucru, da’ uneori prea exagerează domne, cu scrisu’ ăsta pe blog. Post cu mai multe lepşe n-am văzut până acuma, da’ fac io unul.

Deci, începem cu „Chestiuni de principiu” cum a făcut şi el AICI . „Adică acele lucruri după care te ghidezi în viață și peste care nu sari niciodată”, zice el. Mă bucur că nu specifică cam câte chestiuni tre’ să scriu. Scap repede. :))

1. O chestiune ar fi că nu ies din casă fără să fac duş şi alte lucruri de genul. Mulţi nu văd asta ca o chestiune de principiu. (vezi mijloacele de transport în comun!)

2. Merg până în pânzele albe, negre, verzi, roşii etc, atunci când ştiu că am dreptate. Explic frumos, dau motive, apoi înjur şi bat cu pumnul în masă dacă nu mi se dă dreptate. Asta când sunt 100% sigură că e ca mine.

3. Nu îmi place să rămân datoare. E şi asta o chestiune de principiu. Gen: „te-am ajutat să-ţi cari bagaju’, rămâi datoare!”. Nu prietene! Du-l înapoi că îl car singură, sau măcar dacă mă ajuţi, fă-o din plăcere.

4. Îmi place să învăţ din greşelile mele şi nu din greşelile altora. Poate pentru mine nu reprezintă o greşeală ceea ce pentru altcineva a reprezentat.

5. Nu-mi place să fiu luată la mişto. Ştiu de glumă, poate prea mult, dar până la un anumit punct.

Cam atât cu asta, cu principiile. Ajunge!

Următoarea leapşă mă pune să vorbesc despre ruşinici. Adică atunci când te simţi tu aiurea. Sau lucruri pe care oricum le face toată lumea dar „nu e frumos”. Clişeu de căcat.

1. Mi se pare nasol când sunt la o petrecere / nuntă / botez / cumetrie / orice chestie d-asta şi o altă fată e îmbrăcată ca mine. Maaaamă, sunt în stare s-o dezbrac acolo! :))) Dar na,chestiile astea se pot întâmpla că nu-mi croieşte mama ţoalele…

2. Mi-e târşă (ruşine) când mă contrazic cu cineva pe un subiect şi descopăr că n-am dreptate. Defapt cred că mi-e mai mult ciudă.

3. O altă fază urâtă a fost când eram cu un amic la o terasă, şi am comandat un Beck’s Green Lemon o bere şi o Cola un suc. Sucul era pentru el, că era cu maşina iar berea pentru mine. Tanti care ne-a servit le-a pus fix invers, că na, cum să beau io bere?! :)) M-am uitat foare urât la ea şi a înţeles până la urmă…

Nu mai ştiu ce să mai zic ca să nu dau din casă chiar tot. :)) Cred că e suficient. Care vrei leapşă, ia d-aici! Nu nominalizez pe nimeni.

Azi ajung acasă. Mâine cred că scriu despre cum a fost la mare şi cum am făcut io insolaţie. Cius.

Leapşă în joacă

Lyvy2a s-a gândit că ş-aşa n-am ce face şi oricum n-am mai scris de mult pe blog şi mi-a trântit o leapşă de toată frumuseţea. Da, mă, e frumoasă, că e cu copilărie, cu 1 iunie, cu astea. Gen: cum o arzi de 1iunie? ( asta nu sună prea copilăresc, right?:)) ). Ce faci / făceai de 1 iunie?

De exempluuu, io sigur nu scriam pe blog de 1iunie sau înainte, când eram mică. Mai mică decât acum, vroiam să zic. Mă jucam, făceam o grămaaadă de năzbâtii şi aşteptam cadourile, desigur. Un fel de Moş Crăciun vara. Indiferent de ce cadouri primeam nu mă bucuram, adică nu mă manifestam… Mă bucuram în sinea mea şi mamăăă, ce se mai oftica mama. 1iunie însemna şi încă mai înseamnă doar 10 zile până la ziua mea. 1iunie îmi aminteşte că odată cu timpu’ mai cresc şi io şi în unele cazuri nu mai pot să mă scot cu fraza „sunt copiiiil, ce vreeei?!”.

Ideea e că eşti copil cât vrei şi cât simţi tu. Deci poate îmi mai foloseşte fraza aia.

Să vedem ce ne povesteşte Andreea despre copilăria ei. Oare se supără Brotăcel dacă îi trimit leapşa?! Eh, dacă da, îi trece lui ! :))

Leapşă: Fapte bune, fără numărrr…

Ba nu. Nu sunt fără număr. E o leapşă de la Dezaxata  în care tre’ să scriu 10 fapte bune pe care le-am făcut, le-aş face, plm. 10 teoretic, că practic nu ştiu câte îmi ies.

Deci ţinând cont că nu ajut bătrânele să treacă strada şi nu cedez locu’ în autobuz nu prea ştiu ce să zic.

Uan ~ Cică sunt optimistă şi fac unele persoane să iasă din nişte stări mai nasoale. Persoane care cred eu că merită, nu orice hapciupalitic. Deci îi ajut pe alţii, pe mine nu prea reuşesc în astfel de cazuri.

Tu ~ Asta e o „faptă bună” pentru sufleţelu’ meu aşa. Nu mă ataşez prea repede de persoane. Mă ajută chestia asta super mult.

Tri ~ Se pune diploma de voluntariat şi campaniile cu natura şi astea? Nu Mama Natură mă, obsedaţilor. Dalea cu protecţia mediului.

For ~ Spun lucrurilor pe nume. Ca să te fac să remediezi anumite chestii, prietene, nu că sunt geloasă pe talentosu’ / talentoasa din tine. 🙂

Faiv ~ Cam nu învăţ. Da măăăă, e o faptă bună, că nu pot lua colegii 1 din cauza mea. Nu au de unde să copieze la mine. :))

Sics ~ Scriu destul de rar pe blog, să nu vă supăr retina prea des. Da’ până la urmă nu citiţi dacă nu vă convine! Naaa la ei :))

Sevăn ~ Râd. Mult. Asta mă ajută şi pe mine şi pe cei din jur. Mai puţin pe profi.

Eit ~ Ce mai fac eu bun. Aaaaaa, lasagna. Mammaaa miaa ce lasagna bună faac.

Io: bă, zi-mi două fapte bune pe care le-am făcut io.

Mama: 😕

…după 5 minute

Mama: bă, tu chiar n-ai făcut nicio faptă bună?! N-ai crescut nimic, dracu’, papagalu’ a murit, broasca a murit, câinele noroc că e la bunică-ta acolo, a scăpat.

:)))

Să revenim.

Nain ~ Împart ţigările şi băutura. Când nu sunt ale mele. :))

Ten ~ Tanananaaaaaaam! ATENŢIE! Faptă bună: m-am născut! Eeeee?! :>

Nu sunt neapărat fapte bune da’ astea mi-au venit în cap acum. Deci într-un fel sau altu’ mi-am onorat leapşa.

Îi mulţumesc lu’ Dezaxata pentru leapşă şi i-o pasez Ei , Ei şi Lui .

Nor de etichete