Pam pam – 2o13

An nou,postare nouă, chiar şi o nouă înfăţişare a WordPress-ului din câte văd. Hello, everybody!

 

Multe planuri pentru anul ăsta ca de obicei. O parte depind doar de mine, altele nu iar chestia asta nu-mi place deloooc! 

Am mâncat bine de Crăciun, ne-am distrat cum trebuie de Anul Nou, acum sperăm la ceva „forţe proaspete” cum se spune pe la TV, dar observ că se lasă aşteptate. Sau probabil s-au terminat fix la mine. Whatever.

 

Pe la TV cam aceleaşi lucruri. Nu sunt un fan al cutiei de plastic, dar in 15 minute de butonat pot să vă spun ce o să vedeţi toată săptămâna. 

Am pierdut, probabil, cel mai important om al cinematografiei româneşti, şi, la naiba, ne-am dat seama prea târziu cât de bun era şi n-am ştiut să profităm de ceea ce face dar să-l şi ajutăm în meseria lui. Nu eu, nu tu, nu statul. Noi. 

Unii cu „huo, comunistul”, alţii cu „îngropaţi-l să-l mănânce viermii şi să mai ia Biserica nişte bani, nu-l incineraţi că e păcat”. Unii cu „i-a luat toată averea şi s-a îmbrăcat în alb”, niciunii cu „poate a ţinut la el măcar un pic…”.

Nu mai ştiu cine spunea pe la TV, cred că Mircea Badea dacă nu mă înşel, şi mi se pare cât se poate de corect dar m-a şi amuzat, că „iadul e plin de chinezi mai ceva ca Dragonul Roşu” ţinând cont că doar în Hong Kong, mai mult de 80% din populaţie alege să fie incinerată. Nu înţeleg de ce se bagă lumea şi care-i scopul „opririi incinerării” pentru ei. Cu ce îi ajută? Poate omului îi plăcea căldura… R.I.P.

 

Deşi nu-mi place să aşez 2 subiecte atât de opuse în acelaşi post… legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. Pentru asta militează un bărbat şi… alt bărbat pe la TV. Atât de interesanţi mi s-au părut încât nu-mi pot aminti cum îi cheamă. Părerea mea? Nu vreau să-mi vină copilul acasă peste 20 de ani şi să-mi spună că pe părinţii prietenei / prietenului lui / ei îi cheamă Gheorghe şi Vasile. No shit. Nu concep aşa ceva. 

 

Vă doresc numai bine pentru anul ce abia a început şi… aştept păreri în legătură cu cele două subiecte! 🙂